Hot Cold

A fost cald, a fost furtuna. Mii de volti s-au descarcat din cer, iar pamantul a simtit puterea din plin. Si inca ceva: era luna plina. In asemenea situatii, visul si cosmarul se intrepatrund, eu raman prinsa la limita dintre somn si realitate si ma lupt si....obosesc tot mai tare.
Nu-mi mai doresc sa visez...ceva in mod special. Tot ce sper e ca voi dormi bine acele 3 ore. Chiar in ultimele saptamani simt ca nu mai am suficient timp pentru somn. Cand am vreme sa dorm, nu pot, iar cand trebuie sa ma trezesc si nu vreau, timpul trece mult prea repede, ochii nu vor sa se deschida si la final, ramane o oboseala ingrozitoare. Dar asta e. Nu putem avea intotdeauna tot ce ne dorim...
E noapte, luna plina inca se ascunde dupa nori si aerul aproape ca ia foc. In toata nebunia asta, sunt mult prea lucida. Vad mai bine ca oricand situatia si totul este limpede. Stiu ce pot sa fac, ce trebuie sa fac (pentru mine de data asta), in ce moment sa fac si cu cine. Trebuie numai sa vreau.
Acum....as vrea sa ninga, sa fiu afara si fulgii sa ma acopere salbatic, sa ma copleseasca albul zapezii si tot ce e trist sau rau in viata mea sa se topeasca. Vreau....dar stiu ca e vara, ca are si caldura sensul ei, ca trebuie sa ne dorim cu disperare si cu adevarat frigul pentru ca sa-l putem primi....in iarna. Lucrurile bune merita asteptate. Oamenii....nu prea.