Aproape

Azi cad frunze de tei si flori de pamant si...e verde. Ador cerul chiar inainte sa se intunece. Prin obiectiv, il privesc aproape ca pe o poarta spre alta lume. Noapte de vara, adunata in sufletul meu, prima roua din an si un zambet strengar de...intalnire. Sunt Timpul Vietii pe care am hotarat sa o traiesc, atat cat pot eu de bine si de frumos si de real. Ma plimb in liniste printre oameni si sunt aproape invizibila. Poate si pentru ca nu-mi pasa daca sunt acolo sau nu. Inspir cu toata forta mea aroma de tei infloriti si de trandafiri si de viata. Sa zicem ca e drogul meu personal. Parca plutesc printre ramuri, vantul imi sustine aripile si ma poarta cat mai departe prin gand, iar eu abia astept sa incep o noua poveste.
Sunt la inceputul vietii, desi uneori mi se pare ca anii au trecut peste mine cu greutatea timpului, fara sa tina cont de cate poveri pot duce sau nu. Dar sunt inca aici, si ninge cu parfum galben peste mine, buclele imi adapostesc licurici si petale de nuferi si sunt...bine. Abia astept sa apara stelele, sa continui iubirea care ma asteapta de seara trecuta. Cuminte...rabdatoare...nebuna.